Importanta grupului de socializare

Grup socializare AITAAlex Stefan – Psiholog AITA 

“Omul este prin natura sa o fiinta sociala.”            Aristotel

Socializarea este, in esenta, acel proces de invatarea a unei fiinte umane despre cum sa traiasca intr-o lume unde exista alte fiinte umane. Acest lucru incepe inca de la nastere prin mentinerea contactului vizual, ganguritul si vorbirea si continua aproape toata ziua, in fiecare zi, pentru restul vietii noastre. Fie ca ne petrecem timpul cu prietenii, mergem la scoala, lucram, ne jucam, citim sau privim la televizor, practicam sporturi, cantam, mancam…noi experimentam anumite aspecte ale socializarii.

Copiii care au fost deprivati de oportunitatea de a socializa (copiii care au fost izolati si abuzati), nu vor invata sa inteleaga sau sa utilizeze elementele de baza ale interactiunii umane: vorbirea, atingerea, limbajul trupului, imitarea, etc. In cazul unui copil cu autism se poate observa ca acesta prezinta aceleasi simptome ca ale unui copil care a suferit din cauza izolarii, chiar daca acesta nu a fost fizic izolat in nici un fel. Izolarea, in cazul autismului, vine de la interior catre exterior.

Un studiu a analizat modul in care copiii cu autism definesc prietenia si daca a avea sau nu prieteni diminueaza experimentarea singuratatii la nivel emotional. Interesant, studiul a aratat ca in timp ce la copiii tipici s-a evidentiat o corelatie intre numarul de prieteni si gradul de singuratate, la copiii cu autism nu a fost evidentiata nici o corelatie. Aceste rezultate sugereaza faptul ca, copiii cu autism nu inteleg neaparat legatura dintre a avea sau nu a avea prieteni. Cu alte cuvinte, calitatea prieteniei experimentate, la copiii cu autism, poate duce la o mai mica legatura emotionala si satisfactie pentru ei. Autorul concluzioneaza spunand ca, aceste rezultate suporta punctul de vedere conform caruia copiii cu autism nu inteleg aspectele emotiilor in ceea ce privesc singuratatea si prietenia.

Grupurile de socializare trebuie sa ofere un mediu distractiv si bogat, care sa-i ofere copilului posibilitatea de a se expune la o larga varietate de activitati. La fiecare grup de socializare activitatile trebuiesc selectate astfel incat sa corespunda cu: numarul de copii participanti, varsta lor si, poate cel mai important, nivelul de dezvoltare si abilitatile copiilor. Pentru fiecare copil trebuiesc urmarite teluri individuale bazate pe nevoile lui, dar vor fi fixate si teluri de grup tocmai pentru a putea fi monitorizat si nivelul de coeziune a grupului si felul cum evolueaza copiii la nivelul acestuia.

Scopurile unui grup de socializare este recomandat sa urmareasca:

  • oferirea unui mediu bogat in care copilul sa fie expus la o varietate de activitati ca: muzica si joc imaginativ, arte si meserii, activitati sportive;
  • activitati in pereche pentru a creste motivatia;
  • lucrul pentru a stimula vorbirea prin motivatie, utilizand cererile (mand);
  • construirea de competente si eficienta in activitati noi;
  • dezvoltarea abilitatilor de imitare si de asteptare a randului in joc;
  • cresterea varietatii limbajului utilizat de copil (in joc, salutul, exprimarea nevoilor);
  • oferirea de oportuntati pentru a interactiona cu ceilalti copii;
  • stimularea independentiei prin activitati distractive si placute;
  • lucrul si impartirea de jucarii sau materiale cu ceilalti copii;
  • cresterea motivatiei in relatie cu ceilalti;
  • lucrul in dezvoltarea citirii si interpretarii indiciilor nonverbale de la ceilalti copii;
  • dezvoltarea si imbunatatirea abilitatilor de autoservire;

Multe din elementele enumerate mai sus pot fi implementate prin tehnica jocului de rol. Aceasta ofera o metoda structurata  in dezvoltarea interactiunii sociale. Jocul de rol necesita ca participantul (copilul) sa abordeze perspectiva (si persoana) caracterului pe care il joaca, cooperand cu celalalt jucator pentru a atinge un tel comun.

Importanta grupului de socializare trebuie vazuta si din perspectiva generalizarii. Aici copilul are prima data contactul cu generalizarea elementelor invatate in urma orelor de terapie individuala, fiind un mod excelent pentru extrapolarea abilitatilor deja asimilate; grupurile de socializare cuprinzand multe din tipurile de generalizare necesare stapanirii unei achizitii: generalizarea mediului, persoanei, cu distractori, SD-ului, distantei, raspunsului, tiparului, stimulilor.

Bibliografie:

  • Bauminger, N. & Kasari, C. (2000). Loneliness and Friendship in High-Functioning Children with Autism. Child Development, 71 (2), 447 – 56.
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s